Finalul nostru de an sta sub semnul ITEX 440. Iar inceputul anului viitor sta sub acelasi semn.
Ceva concluzii privitoare la evaluari (vor exista cu siguranta studii de caz formale, aici discutam ca intre prieteni), precizez ca pana acum avem implementari You and Us ( unde Us = noi- consultantul si You = clientul) si ca abia asteptam si o implementare ITEX 440 Myself , intrucat cu siguranta provocarile vor fi altele:
1. Contrar asteptarilor, angajatii se bucura de evaluari. Iar ideea de a evalua din fata monitorului suscita cu atat mai mult interes. Chiar nu ne asteptam la atata implicare, la atatea mailuri primite cu intrebari, la atata curiozitate!
2. Tot contrar asteptarilor, pana acum nu au aparut functionalitati necesare, pe care aplicatia sa nu le cuprinda. Dupa experienta MyRecruiter, care la nivel de vanzari ba n-are fes, ba-l are prea mare (dupa buget), am incercat la ITEX 440 sa simulam cat mai multe scenarii posibile si sa facem aplicatia in asa fel incat sa duca. Pana acum n-am avut cereri de fes! Ce-i drept vorbim despre un alt target si despre alte nevoi, cele doua produse ale noastre nefiind tocmai comparabile.
3. Ba mai mult, deja ne dam seama ca este o aplicatie cam generoasa si ne gandim sa limitam accesul la anumite functionalitati. De exemplu, angajatii organizatiilor ultra-democratice (credeti-ma ca exista asa ceva!) nu-si vor mai vedea intreaga lista pe care o au de evaluat, ci rand pe rand, pe masura ce termina o evaluare, o vor vedea pe urmatorea. Asta deoarece curiozitatea si deschiderea la comunicare determina la discutii intre angajati care pot interfera cu relevanta rezultatelor.
4. Am aflat ca prezentarea initiala de vanzari este plicticoasa. Muncim acum sa o facem mai interesanta. Adica sa facem mai multe, intrucat interesant este un concept extrem de generos.
5. Din postura de consultant deja mi se confirma ceea ce stiam din proiectele de recrutare: dincolo de ceea ce releva evaluarile, este important si comportamentul angajatilor fata de procesul de evaluare. Exista angajati care purced la treaba si se implica, indiferent de cat sunt de ocupati si angajati care „saboteaza” procesul, amanand cat pot de mult evaluarile, lasandu-se rugati, punand pe altii in postura de a astepta in mod nejustificat. Motivele sunt complexe si le voi dezbate odata pe larg: tin, pe de o parte, de increderea in sine a persoanei in cauza, pe de alta parte de increderea in procesul cu pricina, de gradul de implicare al angajatului sau de adeziunea sa fata de companie.
6. In discutiile de vanzari avute a mai aparut o functie a evaluarilor care noua ne-a scapat: insusi faptul ca anunti angajatii ca vor fi supusi evaluarii ii determina pe acestia sa munceasca cu mai mult spor si sa aiba rezultate mai bune. Si asa este!
7. Asta ca pregatire pentru cei care asteapta concluziile evaluarilor: oricat de rele ar fi rezultatele, este bine ca sunt! Decat sa persisti in greseala, mai bine sa te traga cineva de urechi si sa te faca sa deschizi ochii! (ma rog, urechi, ochi, la cap sunt toate).
Cam atat, asteptam cu interes primele rapoarte.
Pana atunci, spor la treaba in timpul ramas pana la vacanta!