Provocarea lui 2010

Provocarea lui 2010

Daca in 2009 a trebuit sa traim panicard, bipolar, alternand episoadele de depresie cu cele de isterie, in 2010 a trebuit sa ne adaptam, sa ne schimbam, sa ne gasim punctul de echilibru.

Cred ca sunteti asadar de acord cu mine: cea mai mare provocare a lui 2010 a fost schimbarea.

Multe companii au mers pe mana unui nou management, deschizand astfel cai noi catre schimbare. Fostii manageri au fost nevoiti, la randul lor, sa iasa din zona de confort in care se instalasera si sa de adapteze.

Pietele s-au schimbat. Au disparut competitori (lucru inimaginabil cu ceva timp in urma), au avut loc fuziuni, au aparut firme noi cu abordari noi si provocari noi. Schimbarea s-a impus din nou.

Ostilitatea politica si economica a indus ostilitate sociala. La nivel personal am cernut ceea ce a fost cu adevarat important, am modificat in mod esential prioritatile.

Deci cea mare provocare a lui 2010 a fost schimbarea, care nu-i niciodata usoara. Doare, uneori agonizant, frustreaza, dar genereaza progres. Jobul, cariera, firma, domeniul de lucru, asteptarile, sperantele, bugetele, opiniile, prejudecatile, orgoliile toate au trecut prin modificari sau ajustari.

Imi permit sa spun ca cea mai mare provocare a lui 2011 va fi aceea de a putea induce schimbare. De a ne implica mai mult daca vrem ca si alte lucruri sau alti oameni sa se schimbe. De a astepta mai putin de la altii si mai mult de la noi. De a trai prin noi insine si pentru altii si nu a trai asteptand de la altii pentru noi insine.

Semnat: o optimista 🙂