Soarta cruda, dar meritata – 2

Soarta cruda, dar meritata – 2

Ma minunam cu ceva vreme in urma de nesatul romanului pentru telenovelele mondene si nepasarea fata de ceea ce conteaza cu adevarat.

Astazi ma minunez din nou.

In weekend s-au petrecut mai multe evenimente sportive, din care am urmarit pe diagonala doar doua: Campionatele Europene de Gimnastica de la Berlin si meciul Stelei Bucuresti din deplasare cu Astra Ploiesti.

La campionatele cu pricina, Romania s-a prezentat neasteptat de bine (luand in calcul trecutul recent) incheind concursul pe locul doi ca numar de medalii. Este clar ca revenirea stimabililor Bellu si Bitang la echipa a schimbat in bine capacitatea de a performa a gimnastelor. Felicitari si baietilor, in ultima vreme apar cot la cot cu fetele pe podium.

Meciul amintit a fost mediocru, ca tot fotbalul romanesc din zilele noastre. Jucatori de carton cu fite de metale pretioase, conducatori care trateaza stadionul ca pe imasul propriu, nicidecum ca pe un business, acum ca ma gandesc, mediocru a fost un cuvant prea mare.

Avem asadar pe de o parte reveniri spectaculoase, ceva multumiri de impartit, modele reale de sportivi care muncesc din greu fara sa fie rasplatiti pe masura si un meci penibil, pierdut in prelungiri. Cu ce incep jurnalele de stiri? Ce tine prima pagina a ziarelor de sport? Meciul pierdut de Steaua in deplasare.

Deci o infrangere previzibila si deloc onorabila (nu va inchipuiti un meci in care transpiratia a curs siroaie…) este mai bun decat niste victorii muncite. Asa ne promovam noi valorile, asa ne alegem modelele. Telenonelistic, asortabil cu punga de seminte si injuraturi de mama.

Tot astia eram cand Nadia Comaneci ne-a uimit cu prima nota maxima din istoria gimnasticii. Tot romani ne chema si cand nationala de fotbal ne scotea in strada la Campionatele Mondiale. Ce repere avem acum si cum au fost ele setate de ne bucura mai mult joaca de-a sportul, decat antrenamentul asiduu si rezultatele pe masura?!?

Cruda soarta avem, dar pe deplin meritata!

Felicitari echipei de gimnastica! Cei de acolo reprezinta adevarate exemple si cred ca stiu ce se afla in spatele revenirii spectaculoase: un amalgam uitat de altii care contine leadership, implicare, munca, pasiune. Ar fi frumos sa venim si noi cu putina recunoastere…