Praguri

Praguri

La debutul ITex primul prag a fost cel de a gasi curajul sa vorbesc despre vise si nu realitati. L-am trecut. Imi amintesc de reactia unui fost coleg, care nu stia cine este in spatele proiectului si care mi-a spus vazand site-ul: „nu stiu cine sunt, dar cu siguranta au curaj daca se autodefinesc ca fiind o prima alegere, desi sunt evident cvasinecunoscuti”. Am zambit si am luat-o ca pe un compliment.

Unul din primii clienti, ma chema zilnic la ordin. Proaspat iesita din mana unui sef, mi se parea absurd sa dau iar raportul. Orgoliul meu sangera. Un al doilea prag. Am inteles intr-un final ca acum nu mai am un sef si ca trebuie sa ma rog de cat mai multi. Fiecare client este un nou sef. Unul care merita respect si care are, ca orice sef, intaietate in opinii.

Dupa ce am bulibasit blogul personal cu cel de business, am spus ca nu ma voi mai expune niciodata atat de mult. La nici jumatate de an dupa ce l-am sters pe primul, a aparut blogul ITex. Alt prag.

Fiecare intalnire esuata cu un client mi se parea pierdere de timp. Ajunsesem sa ma documentez atat de mult inainte, incat fiecare potential proiect parea a fi esuat. De ce sa mai pierd timpul la intalniri? Din nou prag. Pana am inteles ca nu numai asta conteaza si ca pur si simplu trebuie sa savurezi sansa de a intalni oameni cu care poti pastra legatura chiar daca nu faci profit din asta.

Sunt doar patru dintre pragurile mentale peste care am trecut intr-un fel sau altul: cu ajutorul prietenilor, cautand solutii in mine, dandu-mi ragazul sa ma adaptez, cu ajutorul celor care mi-au permis sa si gresesc. Au fost si sunt mult mai multe, atat in plan profesional, cat si in plan personal. Problema cu aceste praguri este urmatoarea: fie le treci si pasesti spre un potential succes, fie ramai in spatele lor, intrebandu-te „cum ar fi?..”

Daca sunteti in fata unui prag, putem vorbi aici, pe email (valentina la itex.ro) sau pe YM (valentina.neacsu) despre el. Oricat de inalt ar parea, este surmontabil. Si ce daca dam uneori cu capul in el? Ce-i un cucui, un cap spart sau o comotie?!?…