PR, brand de angajator si setea de sange

PR, brand de angajator si setea de sange

Un articol ce se voia publicitar aparut in BS, a creat mai multa valva decat s-ar fi asteptat cineva. Pe scurt, directoarea unei agentii de publicitate este luata in tarboaca de fostii angajati datorita stilului dictatorial si cateilor din dotare. Razboiul se poarta online, un fel de Rovine modern. Doamna in cauza a fost asadar atacata cu arme invers PR-istice, desi daca intradevar stie meserie, va iesi din gura lupului.

Evident ca setea de sange e mare, blogurile au preluat imediat comentariile si s-au pornit analize care mai de care mai pertinente. Rovine ziceam!

N-o cunosc pe doamna in cauza, nici firma pe care o conduce si nici cateii din posesie. Dar daca as fi in locul profesionistilor care au dat cu batul la comentarii in ziarul cu pricina, la finalul zilei as avea gustul amar al propriei infrangeri. In articol se vorbeste de etica, in comentarii despre obezitatea doamnei si catei. In articol despre dezvoltare, in comentarii apar numele unor clienti fosti, actuali si referiri care nu-i prea onoreaza. Toate acestea vin din partea unor oameni de… PR.

Este clar ca doamna in cauza nu stie cu recrutarea si selectia si probabil nici cu managementul de oameni. Dar este la fel de clar ca nici fostii angajati nu stiu sa atace elegant si decisiv, asa cum ar sade bine in industria lor. Miorismul asta cu „sa dam la operatie” l-am vazut si pe alt site. Si credeti-ma ca atat timp cat comentariile sunt subiective, evident atacatoare si mustind de gustul propriilor suparari, au credibilitatea serios pusa la indoiala.

Mai tarziu: Apropos de operatii, am uitat o precizare importanta – eu mi-am mancat amarul o buna bucata de vreme pe langa niste papagali! Doua cantatoare mai mult flamande decat satule, intrucat cand salariul uita sa vina eram cam nevoiti sa uitam de hrana lor. Trista soarta au avut, dar parca mai rau mi se rupe inima de umanoizi. Mai stie cineva cum ii chema?