Cum ramane cu drepturile angajatilor?

Cum ramane cu drepturile angajatilor?

Modificarile aduse Codului Muncii, au fost implementate pe fondul unor discutii foarte acide cu privire la abuzurile pe care le pot influenta. S-a speculat mult: ca durata programului de lucru va creste pana la insuportabil, ca angajarea pe durata determinata va lua locul celei nedeterminate, ca angajatii vor fi dati afara dupa evaluari facute cine stie cum.

Am spus-o si o repet: si pe fondul legislatiei apuse, despre care se apunea ca este hiperprotectiva cu angajatii si ostila angajatorilor, au existat numeroase abuzuri din partea celor din urma. Motivele: pe de o parte angajatii nu-si cunosc drepturile, pe de alta nu au de ales si accepta situatii de compromis, adesea periculoase nu doar pentru viitorul lor, dar si pentru sanatatea si siguranta lor zilnica.

Asa ca, indiferent de precizarile legislative si oricat de bine intocmite ar fi acestea, abuzurile din piata muncii vor continua. Poate ca munca la negru ca scadea, insa munca la gri va creste in compensatie. Poate ca din ce in ce mai multi zilieri vor avea forme legale de angajare, dar tot atat de multi vor lucra in continuare in conditii nesigure si periculoase. Poate ca evaluarile de personal vor deveni o practica obisnuita, dar sefia abuziva va ramane prin firme.

De ce va persista fortarea legislatiei muncii?  Pentru ca in continuare costurile legate de forta de munca sunt uriase. Salarii, echipamente de lucru sau de protectie, taxe si impozite, pachete de beneficii, costuri legate de instruire si multe altele ajung sa reprezinte un buget mult prea mare fata de marja de profitabilitate pe care o pot genera. Daca adaugam nevoia de statut a celor care fac afaceri la noi in tara, care costa si ea si reprezinta intotdeauna o prioritate atunci cand vine vorba despre cheltuieli, avem deja un tablou complet.

Si in continuare angajatii nu au de ales. Au rate de platit, guri de hranit, asa ca nu le prea vina sa arda Codul Muncii pe birou in semn de prostest.

Pana la urma, a aceepta sau nu abuzul, sau a stabili o limita peste care sa nu se poata trece, ramane o decizie personala. La fel si a folosi sau nu in calitate de angajator pratici abuzive sau a stabili pana unde poti forta legea sau toleranta angajatilor tai la frustrare.