Cum disponibilizeaza guvernul?

Cum disponibilizeaza guvernul?

Se anunta disponibilizari menite sa optimizeze costuri prin institutiile statului, ieri mai putine, azi mai multe, maine cine stie… 

Scepticismul meu de consultant HR este feroce in acest caz, intrucat presimt ca disponibilizarile ne vor costa mai mult decat ne-ar fi costat sa-i tinem pe angajatii cu pricina. De aceea parca imi doresc sa se intample dupa scenariul deja aparut prin presa: „sa schimbam pe ici pe colo in punctele esentiale, dar sa nu schimbam totusi nimic”.

Iata si motivele:

1. Legislatia muncii si mai ales prevederile contractului colectiv de munca unic la nivel national, basca cele pe ramuri, institutii si alte cele, nu prea indeamna la economii. Concedierile colective presupun plati compensatorii generoase pentru disponibilizati, ca metoda de protectie sociala. Care plati se dau in avans, adicatelea omul disponibilizat isi ia calupul de bani aferent, tocmai pentru a-i putea investi, pune la banca sau consuma dupa bunul plac.

2. Inexistenta unor criterii de performanta. Astai crunta si doare rau, intrucat institutiile statului colcaie de personaje care plimba foi si presteaza activitati tandre cu egoul sefilor. Nu-mi spuneti ca e usor sa stabilesti criterii clare de performanta! Un astfel de demers poate dura, intr-o firma cu 100 de angajati, aproape jumatate de an. Inmultiti acum timpul cu numarul angajatilor de la stat si aflati cam cand vor putea fi acestia evaluati in mod eficient! Secolul urmator?

Ce se va intampla daca se va disponibiliza pe principiul „An-tan-te dize mane pe dize mane compane an tan te”? Pai clar numaratoarea va fi cu talc, astfel incat sa ramana fix cei cu tandretea!

3. Inexistenta unor studii premergatoare si incapacitatea de a face previziuni. Prin primavara se disponibilizau 20.000 de oameni, acum 150.000. PIB-ul scade, dar noroc cu FMI-ul ca aflam niste scenarii mai aproape de realitate. Salariile scad si ele, azi cu atat, maine cu alt atat, poimaine se revine la un atat estimat pe la inceputul anului. Azi se propun concedii de 10 zile, maine se realizeaza ca s-ar putea sa nu se poata. Chiar si in criza, companiile private cu creier lucid au reusit sa ia decizii intelepte, bazandu-se pe scenarii previzionate. Se pare ca tocmai luciditatea si creierul lipsesc in ecuatia statala, altfel nu se explica multitudinea de propuneri care se bat cap in cap si nu au nici o finalitate.

4. Descentralizarea: cei care conduc statul uita de acest mirific concept pe care-l tot invoca atunci cand vor eficientizare. In cazul disponibilizarilor, tocmai descentralizarea si miile de institutii care activeaza dupa legi proprii, regulamente proprii si cap propriu vor ingreuna procesul si vor creste aberant costurile acestuia. Toate acele contracte de management semnate cu clauze preferentiale de unii, toate acele bonusuri protectioniste pe care si le dau altii si toata lupta juridica ce se va declansa, vor costa mai mult decat economiile facute.

Presimt asadar ca daca se vor face disponibilizari, acestea vor fi scumpe, inutile si dureroase. Sau nu vor fi deloc!