cariera Conformism cultura organizationala Individ si grup Influenta Psihologia organizatiilor Psihologie sociala Relatia Angajat - Angajator
Rareori suntem constienti de modificarile pe care comportamentul, credintele, valorile noastre le suporta din cauza presiunii grupului caruia apartinem, fie ca vorbim despre mediul profesional, familial sau social extins.
Putine organizatii sunt constiente, la randul lor, de aceste modificari, care perpetueaza involuntar modele de actiune si gandire negative.
Dovezile influentei grupului asupra individului au fost demonstrate cu multa vreme in urma (inca de prin 1936) de psihologia sociala. Astfel psihologii au organizat o serie de experimente care au dovedit clar ca experientele perceptive pot fi influentate de opiniile grupului.
Cel mai cunoscut exemplu este cel oferit de Solomon Asch care a rugat un grup de studenti sa participe la un test de perceptie vizuala. Initial testul a fost realizat individual, fiecare participant fiind solicitat sa realizeze o sarcina perceptiva simpla: dintr-un grup de trei linii verticale sa o aleaga pe cea corespunzatoare ca lungime unui etalon. Subiectii nu au avut dificultati in a identifica potrivirea.
Apoi au fost organizate grupuri de 3, 4 si 5 persoane, in fiecare grup existand un singur participant „naiv”. Restul erau complici, instruiti special sa dea drept corecta o apreciere gresita si sa raspunda inaintea celui „naiv”.
Concluziile sunt previzibile: subiectii „naivi” s-au conformat parerii grupului de complici, desi raspunsul era evident eronat.
Replicand experimentul in multiple alte medii culturale, s-a observat invalidarea acestuia in anumite contexte, de exemplu in cazul eschimosilor. O posibila explicatie a fost aceea ca instinctul de supravietuire influenteaza mai acut decat grupul experienta perceptiva.
Desi, ca orice alt experiment, putem gasi o serie de limitari, am putea extrapola rezultatele obtinute la nivelul psihologiei organizatiilor. Nu o data am intalnit aceleasi erori de perceptie la numerosi angajati ai unor companii. Sau aceleasi erori de comportament. Am vazut sub influenta grupului dezinhibarea unor persoane care nu pareau pasibile de asa ceva sau inhibarea unor abilitati care pareau supreme.
Si am mai vazut ca atunci ca se activeaza instinctul de supravietuire (de exemplu in contexte economice defavorabile), conformismul dispare si apar divergente de opinii, perceptii, comportamente. Exact ca la eschimosii lui Asch…
Si la ce ne ajuta pe noi, angajatorii, va veti intreba?
Este clar ca grupul influenteaza individul. Este asadar responsabilitatea celor care guverneaza grupurile sa promoveze valori, comportamente, exemple pozitive, valide, eficiente. De asemenea, este responsabilitatea celui care conduce grupul sa schimbe, sa repare eventualele disfunctionalitati sau sincope aparute.
In plus, daca vreti intradevar o opinie pertinenta de la cei din grup, cereti-o in mod individual nu colectiv. Sedintele in grup extins de analiza a unei situatii profesionale sau de afaceri pot genera erori de perceptie, exact ca in experimentul lui Asch.
Nu in ultimul rand, criza in grup are rolul de a elimina conformismul. Nu fugiti de momente grele, au si ele rolul lor in sinergia faptelor!
Si pe noi, angajatii?
Conformismul ne este un lucru rau, atat timp cat ajuta la supravietuire. Totusi, o serie de comportamente, perceptii sau opinii pe care le-am capatat la presiunea grupului, pot fi daunatoare.
Am intalnit des angajati care isi cauta job si nu gasesc tocmai datorita noilor „metehne” capatate la locul de munca: paranoia, senzatia de apartenenta la divinitate din punct de vedere profesional, sau, dimpotriva nesiguranta, incapacitatea de a iesi din cubicul.
Daca subiectii lui Asch ar fi stiut ca sunt pacaliti, studiul ar fi aratat altfel. A constientiza, inseamna a nu te conforma. Ceea ce va doresc si voua, uneori!