De ce mor firmele, atunci cand mor?

De ce mor firmele, atunci cand mor?

Ca orice alt organism viu, si firmele mor. Mari, mici, nationale sau cu acoperire geografica mai vasta, cu “state” vechi sau aparute de curand, orice fel de organizatie isi poate da un previzibil sau surprinzator sfarsit obstesc.

Desi cei ramasi sa stinga lumina sunt deseori in postura de a nu sti ce i-a lovit, totusi cauzele mortii firmelor sunt destul de clare si usor de punctat.

Care ar fi acestea?

Lipsa de leadership
Atunci cand conducatorii isi depasesc rolul de sef, imbratisandu-l pe cel de coordonator, de factor motivant, de imbold si nu de constrangere, firmele se dezvolta vizibil mai repede si mai durabil.
Un lider are un bun-simt al relatiilor si al comunicarii organizationale. Stie sa preintampine conflictele si creeaza cai de colaborare scurte si eficiente.
Lipsa de leadership se exprima intotdeauna in ruperi de ritm, in mesaje organizationale indecise si inconstante, in performante mediocre. Nicio organizatie nu poate supravietui mult intr-un peisaj arid, lipsit de consistenta, de proiecte marete, de inspiratie.
Start-up-urile sunt cele care au poate cea mai mare nevoie de leadership, pentru ca nu sunt inca in postura de a-si proceduriza temeinic activitatea si relatiile si au nevoie de acea “bagheta fermecata” care face lucrurile sa se intample.

Aroganta
“Mai buni ca noi nu exista” este o mentalitate sinucigasa. Intotdeauna in afaceri si in viata se poate  ivi unul mai bun, mai rapid, mai creativ. A sti acest lucru inseamna a supravietui, a avea intotdeauna arme pentru a contracara concurenta.

Lipsa de motivatie a celor care le conduc
De multe ori, fondatorii unor afaceri ajung in punctul de a fi mai putin motivati ca proprii lor angajati. Rutina unei afaceri vechi, recompense financiare care se lasa asteptate, obiective care nu au fost indeplinite, toate acestea le afecteaza entuziasmul si vointa de a continua.
Este evident ca aceasta “depresie” antreprenoriala, antreneaza cu sine o motivatie precara a angajatilor, o implicare minima a acestora, o lipsa de responsabilizare si responsabilitate.
Daca un antreprenor nu-si gaseste motivatia, trebuie sa-si gaseasca un inlocuitor sau sa vanda afacerea. Altfel, o va pierde oricum.

Lipsa de cunostinte antreprenoriale si nu numai
Este de asemenea poate cea mai cunoscuta cauza a disparitiei premature a start-up-urilor. Dar si afaceri mature pot fi afectate de lipsa de know-how.
Fondatorii acestora cred ca nu este necesar sa acopere toate ariile de expertiza ale afacerii, ceea ce este mai mult decat fals. Nu zice nimeni ca antreprenorii  trebuie sa fie specialisti multidisciplinari, dar trebuie sa inteleaga concepte de baza ale contabilitatii, managementul oamenilor sau pur si simplu obiectul lor de activitate.
Este imatur sa-ti inchipui ca poti dezvolta o organizatie fara sa poti contribui activ la cresterea ei si fara sa poti controla aspecte vitale ale functionarii sale.

Imbatranirea celor care le conduc destinele si incapacitatea de a inova
Nu ma refer aici la batranete fizica, ci la cea a viziunii de business. Vremurile se schimba in ritm alert, la fel si clientii, nevoile lor, asteptarile pe care le au.
Cu toate acestea exista firme care functioneaza la fel ca in anul infiintarii, desi de atunci au trecut unul sau chiar mai multe decenii. Au aceiasi angajati, aceleasi proceduri, aceleasi reguli, ofera aceleasi produse sau servicii in acelasi mod.
Traim vremuri aglomerate din punctul de vedere al afacerilor. Este din ce in ce mai greu de gasit o modalitate noua si eficienta de a face bani. A ramane blocat in aceeasi idee, mod de a actiona, tip de produs, functionalitati, a permite organizatiei sa intre intr-un proces de perimare, nu poate fi decat letal.
Inovatia nu inseamna neaparat a crea ceva inedit si spectaculos. Inseamna a gasi permanent o cale noua de a te ridica deasupra concurentei, a te adapta permanent.

Lipsa constanta de etica
In trecutul nu foarte indepartat, lipsa de etica parea chiar o optiune profitabila. Legile nu erau asa de stricte, concurenta nu era atat de acerba, vestile nu circulau atat de repede si atat de departe.
Dar si atunci, ca si acum, lipsa de etica ramane una din cauzele falimentelor. Pentru nu poti fura la infinit, nu poti corupe continuu si nu-i poti pacali mereu pe cei care iti dau bani, sperand sa iti dea astfel din ce in ce mai multi.
Este adevarat ca exista putine firme care nu au experimentat episoade la limita moralitatii. Lumea afacerilor este una dura, care poate cere solutii nu tocmai ortodoxe. Dar a juca murdar de fiecare data, nu poate fi decat letal.

Deciziile gresite
Toate cartile de management sunt pline de exemple ale unor decizii letale: investitii  uriase si neprofitabile, mutari fatale, politici implementate care s-au dovedit criminale.
In general, inainte de a lua o decizie radicala, studiile de impact trebuie sa fie facute nu doar temeinic, ci exagerat si enervant de temeinic.
Sunt decizii financiare, de marketing sau de vanzari care pot ingropa o afacere. Tot aici includ si un management defectuos sau absent al capitalului uman. Managementul deficitar al oamenilor cheie, angajarea unor impostori in pozitii riscante pentru companie, politici de resurse umane discriminatorii, lipsa focusului in managementul performantei, toate pot fi fatale.

Lista ramane, dupa cum v-am obisnuit deja, deschisa.

In final mai precizez ca atunci cand o firma moare vorbim totusi fie de un cumul al unora dintre acesti factori, fie de o intensitate sau persistenta prea mare a unuia dintre ei. Numai cine nu munceste nu greseste, dar a gresi in mod obsesiv si a nu invata din rezultatele obtinute, devine de multe ori fatal.

Acest articol a aparut in numarul 172 al Revistei Market Watch.