Am intrat intr-un nou an, cu noi planuri si vise. Deja specialistii au facut previziuni de tot felul: economice, politice, sociale si deja realitatea le contrazice brusc si ferm.

Din punct de vedere politic si social, anul incepe cu proteste, cu oameni iesiti in stada sa-si spuna ofurile. Unii pasnic, altii violent, dar nu ar trebui sa ne grabim sa-i judecam pana cand nu privim spre alte tari europene, in care de asemenea au aparut victime si pagube colaterale in astfel de cauze. Asa reactioneaza multimea!

Urmeaza insa alegerile si ne vom canaliza energia spre optiuni politice si partizanate. Poate ca vom mai iesi in strada, poate ca vom uita sa mergem la vot…

Din punct de vedere economic de ceva vreme incoace ni se anunta colapsul. Sa nu uitam ca in 2010 ni se anunta un 2011 cu un euro de peste 5 lei,  acum asteptam sa se prabuseasca zona euro si sa murim cu totii de foame.

Este clar ca lucrurile nu stau chiar pe trandafiri. Desi nu sunt comunicate public, mediul privat inca face disponibilizari serioase, iar firmele straine isi inchid birouri locale. Nici firmele autohtone nu se simt prea bine, se anunta ceva falimente rasunatoare si generatoare de crestere a indicatorului de somaj.

Exista insa si vesti bune. Afaceri romanesti care cresc, investitori care privesc spre Romania, oameni care (se) angajeaza. Chiar alegerile devin o sursa importanta de productie si consum si pot ridica, macar timid, economia.

In tot acest context, nu mi se par oportune nici previziunile si nici planurile prea stricte. Este din nou vorba despre supravietuire, despre munca sustinuta si despre a astepta rezultatele ei. Anul acesta nu trebuie cautat la semne!