Sa ne imaginam pentru o clipa ca am fi toti geniali. Nu cu aceleasi semnalmente, dar geniali: unii am avea o creativitate debordanta, altii o inteligenta iesita din comun, unii ar gasi leacul bolilor incurabile intr-o melodie, altii ar merge in spatiu cu bicicleta. Cum ar fi oare? Am trai intr-o societate anarhica si haotica, sau am gasi in genialitatea noastra solutii la banalele probleme precum: cine mai ridica gunoiul de pe strazi si cine ne curata budele ecologice? Ne-am hrani cu siguranta cu pastile mici si fara gust, intrucat femeile geniale nu mai au chef sa faca o ciorba, iar copii se vor juca incercand sa modifice structura ADN-ului, uitand sa suteze in minge sau sa sara coarda.
Pana la urma incep sa cred ca nu e asa rau sa fim in majoritatea noastra oameni normali, banali, care nu iesim in evidenta cu nimic.
PS: am scris acest post sa ma conving pe mine insami ca scoala romaneasca a gandit bine sistemul: „cine nu-i cum vrem noi, e impotriva noastra!” Nu prea mi-a iesit…