Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie…

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie…

In primul rand iti doresc mai multa simplitate. Ne iese de minune sa o luam pe cea mai lunga si intortocheata cale de a rezolva o problema. Iar in organizatii, este mai mult decat evident. Cati dintre cei care au o problema in organizatiile de sorginte romaneasca merg direct la sursa si cati fie incearca sa uite de ea, fie incep cu abordarea de la femeia de serviciu? Exista deficiente de organizare? E simplu: facem o procedura! Apoi un manual de proceduri. Cu cat manualul e mai gros, cu atat are mai multe lacune. Apar proceduri la proceduri la proceduri si totusi dezorganizarea persista. Pentru ca logica simpla este batuta crunt de cea absurd de complicata.

In al doilea rand oameni mai reactivi si mai putin toleranti la frustrari. Daca as putea, as modifica Miorita, astfel incat, in momentul in care baciul afla de complot, sa se duca la ceilalti doi cu un pistol/ bata/… si sa-i someze sa-l lase in pace. Resemnarea asta nationala incepe sa devina stresanta. Dam din gura, ne suparam, ne resemnam. Altii mai buni nu gasim de votat, mancare mai buna nu gasim de mancat, companii mai bune nu gasim la care sa lucram, ce ne mai chinuim sa cautam? Va amintiti celebrul proiect „despre firme”? Cate nereguli erau acolo exprimate si cate suparari, zilnic credeam ca va incepe revolutia. Cati dintre acei suparati au facut si altceva decat a-si elibera frustrarile?

Iti mai doresc stabilitate. Numai una-doua se modifica schimbarea. Schimbam legi, structuri organizatorice, nume si oameni. Il schimbam saptamanal fie pe Basescu, fie pe Tariceanu, bianual Codul fiscal si anual Legea Invatamantului. In companii se schimba cel mai adesea structurile. Azi ai un sef, maine doi, poimaine trei, parca era mai bine cu unul. Care vrea sa-ti fie sef?

Iti mai doresc rapiditate si dinamism. Nu agitatie. Nu furnicar bezmetic. Pur si simplu capacitatea de a sesiza oportunitati si de a alerga dupa ele. Sau capacitatea de a sesiza o disfunctionalitate si a interveni urgent.

Iti doresc si mai multa incredere in tine. Nu vreau sa mai aud lozinci ca: „Cineva trebuie sa fie si pe ultimul loc!” sau „Nu avem noi fata de…”

Si nu in ultimul rand, iti doresc cat mai multi oameni instruiti. Oameni educati sa fie pragmatici si eficienti, oameni cu suficiente abilitati, cunostinte si bun simt, care sa fie reali conducatori.

Nu mai stiu, lui Eminescu i-au fost implinite dorintele?