Revolutia de la 1989, de la care au trecut 20 de ani a insemnat pentru mine mai mult decat un razboi ciudat trait pe viu si la televizor, libertate, disparitia unui dictator sau optiunea a-mi cumpara Coca-Cola. A insemnat de exemplu sansa unei cariere, la care nu as fi avut acces altfel. Atat liceul pe care l-am urmat cat si facultatea fusesera inchise inainte de 1989, intrucat Ceausescu considera stiintele umaniste, si mai ales psihologia, pedagogia, sociologia, ca fiind instigatoare.

Acum inseamna putinta de a-mi exprima opiniile. De a-mi creste copilul asa cum doresc. De a-mi face propria afacere. De a nu fi de acord.

Atunci au murit oameni si s-au nenorocit destine, insa nenorocul lor a insemnat norocul nostru.

Indiferent ce se va spune despre Revolutia Roamana, despre contextul politic, despre initiatori, despre motive, cred ca aceasta parte a istoriei noastre merita mai mult respect  si mai multa atentie decat ii acordam astazi. Atat nenorocul celor care au murit, cat si norocul nostru al celor care avem ceea ce unii doar au visat, trebuie amintit, cinstit si pomenit asemeni oricarui lucru important din viata noastra.

Respect lor care nu mai sunt si respect celor care stiu inca sa respecte!