Unisex?

Unisex?

Azi mi-am amintit de cel mai greu/ hilar moment avut la un interviu. Zi frumoasa de primavara, angajam un consultant de business pentru firma la care lucram. Aplica un stimabil domn Leontin Bucalan (numele sunt evident fictive). Purced la a-l chema la interviu, intrucat avea un CV foarte relevant. Urmatoarea zi, la ora stabilita: soc! O stimabila domnisoara, frumoasa foc, dar cu figura oleaca cam barbatoasa, se prezinta si ia loc in sala de interviu. „Leontin Bucalan?” intreb. „Da”, mi se raspunde suav. Nu va inchipuiti ce-mi trecea prin minte, ideea de baza si cea mai obsesiva era: la naiba, cat de reusite sunt in ziua de azi operatiile de schimbare de sex. Ce fac acum? Discriminarea nu ma prea cofeaza, dar pe de alta parte daca-i dau sefului meu CV-ul o sa creada ca am facut misto… Continuam discutia, despre consultanta, duduia devenea un pic confuza, eu eram la apogeul crizei de confuzie si in plin freamat de caracter. Asadar pana la urma consultanta de business facea, dar nu pe aplicatii software. Hmm… Incerc sa ma leg de facultate, aia era. De varsta, aia era. De sex nu puteam intreba sa nu creada ca o hartuiesc. Intreb de firma… ups. Nu era aia…

La final confuzia s-a lamurit. Era sora fratelui, fratele fiind singurul care avea acces la net, aplica in egala masura pentru amandoi. In CV-uri era un singur numar de telefon: al ei. In afara de firma la care lucrau (era primul job pentru amandoi), totul se potrivea: varsta, studii, chiar si meseria. Probabil ca emotia a generat o perceptie distorsionata atunci cand am intrebat-o de nume. Moment de maxima bucurie: bolovanul imens care haladuia intre inima si stomac a disparut ca prin minune.

De atunci prima intrebare adresata catindatilor la interviu, este despre firma la care lucreaza. Totusi, ce parinti isi boteaza copiii gemeni Leontin si Leontina?

Asadar, realitatea e complexa si are multe aspecte! Mi-as dori sa ma pot ilumina atat de clar, de rapid si sa scap de al naibii bolovan mereu.