Team building autohton
Aflata la relaxare in week-end am fost martora unor sesiuni de team building montan. M-a frapat clonarea: toti merg cu ATV, trag cu arcul… Se poarta tricourile cu logo si individualizarea. Se trage pe rand cu arcul, se coboara pe rand cu tiroliana, etc. Sunt si ceva activitati in echipa (paint-ball de ex), dar incurajeaza mai mult competitia decat lucrul in echipa.
Nu neg faptul ca acest eveniment trebuie sa fie unul relaxant si amuzant. Dar sa fie si building de team, ca sa zic asa. O plimbare cu ATV-ul in gasca este fun, dar atat. Nici macar multa adrenalina nu genereaza…
A cladi o echipa nu inseamna a-i face pe membrii ei sa se bata pe burta si sa-si povesteasca la o bere necazurile cu soacra. Inseamna sa-i faci sa adere la un obiectiv comun, sa traga cu totii in vederea indeplinirii acestuia. Colegii nu trebuie sa fie prieteni, ci coechipieri. Cred ca singura utilitate a clonelor de mai sus este aceea ca timp de o saptamana-doua, angajatii au ce povesti. Dar ca echipa vor lucra ca si pana atunci, la fel de disfunctional.
Credeti ca toti cei 11 jucatori de fotbal de pe teren sunt prieteni buni? Ca ies adesea la gratar si cand si cand se baga toti 11 intr-un zorbie sa se elimereze in masa de adrenalina? As paria ca nu. Se antreneaza si invata sa lucreze impreuna. Invata sa anticipeze nevoile celuilalt si sa comunice in mod rapid si eficient, uneori fara cuvinte.
Asadar, daca vreti doar distractie, mergeti pe mana outdoorului amintit mai sus. Daca doriti team building, legati logistica respectiva (ATV, arcuri, pusti) de scopuri clare.