Sezonul bonusurilor

Sezonul bonusurilor

Nu mai este asa de mult pana la binecunoscutul sezon al cadourilor, al consumului excesiv, al sarbatorilor de iarna, al bradului de Craciun sau cum vreti sa-l numiti.

Pentru companii, odata cu Mos Craciun vine si momentul in care, vor sau nu, trebuie sa bugeteze recunostinta de a avea angajati.

Exista intotdeauna doua scenarii si doua tipuri de abordari:

1. Bugetul este insignifiant sau lipseste cu desavarsire.

Practica dezirabila: trebuie gasit ceva care sa compenseze. O zi libera in plus, o intalnire scurta si informala in care sa multumiti angajatilor pentru implicare, o atmosfera care sa imbie la speranta.

Practica indezirabila include mustruluielile de tipul „din cauza voastra nu avem cum sa dam bonusuri”, cadourile simbolice inutile care sa contina logo-ul firmei (calendare, pixuri, agende), plasa de Cora continand un CD cu colinde (am inteles ca Fuego face bani buni in perioada aceasta din an) si un cozonac cu consistenta dubioasa. Mai ales cand vine vorba de insemnele firmei, se pot crea ancore negative greu de… dezancorat ulterior.

2. Bugetul este generos.

Practica dezirabila: oferiti bonusuri, avand insa grija la politica de acordare. Uneori companiile reusesc cu un nesperat succes sa motiveze putini si dispensabili si sa demotiveze multi si importanti. Petreceti, fara excese insa, multumiti angajatilor (aici excesele sunt permise, dar nu se intampla niciodata abuzuri), relaxati atmosfera.

Practica indezirabila: ca tot am pomenit despre politica de bonusuri, nu se face ca Top Managementul sa primeasca mult si bine si plebea spre deloc. Nici in acest caz nu sunt recomandabile excesele petrecarete, intrucat angajatii vor comenta (si pe buna dreptate) ca in loc de sampanie frantuzeasca in pahar, nu le-ar fi stat rau cu 50 Eur in plus in buzunar.

Leru-i ler si nu uitati ca si la angajati este ca si la colindatori: bun e covrigul, dar mult mai bun e cash-ul!