Criza accentuata in piata muncii genereaza scenarii din ce in ce mai pesimiste. Cel mai recent si de temut este acela ca economia romaneasca va falimenta datorita invatamantului defectuos. Se invoca mai ales diplomele universitare obtinute pe banda rulanta, desi la cum ne prezentam in lume, as jura ca invatamantul primar sufera cel mai abitir.

Mi se pare un pic cam panicarda afirmatia, oricat as fi eu de pesimista si trista in ceea ce priveste viitorul. Este clar ca invatamantul la randul sau, urmand principiul de baza al economiei de piata, ofera ceea ce se cere: diplome pe banda rulanta. Oare nu economia este cea care este obsedata de statutul universitar al angajatilor si experienta lor punctuala in detrimentul abilitatilor specifice? Asta cere, asta are! Unii clientii straini pun studiile universitare, chiar si in cazul pozitiilor manageriale, la capitolul “nice to have”. Si nu angajeaza sculeri-matriteri. Clientii romani vor ca inclusiv secretara sa aiba Master.

Apoi, economia, daca este una sanatoasa, fie se va adapta, fie va gasi solutii de a impinge in sus invatamantul. Invatamantul de stat e mort. De ce din cenusa lui nu apar minunate optiuni din partea mediului privat? Scoli, licee, facultati, e loc mare pentru ele si e treaba economiei sa le dezvolte.

Daca economia va falimenta, o va face fie din cauza lacomiei extreme, fie din cauza prostiei corelata cu strategia “drobului de sare”: sa plangem in hohote ca ne cade in cap, dar sa nu facem nimic pentru a preveni accidentul!