Un oltean si un ardelean, in tren.
Ardeleanului i se face foame si isi scoate din traista niste slana, niste peste afumat si o sticla de palinca. Si se pune zdravan pe mancat.
Olteanul saliveaza langa el. Sperand sa primeasca si el ceva, incearca sa intre in vorba cu ardeleanul:
– Ma cheama Ion.
Ardeleanul nu zice nimic.
Peste 10 minute:
– Ma cheama Ion!
Iar nimic.
La urma, olteanul mai incearca o data:
– Ma cheama Ion!!
Ardeleanul ii raspunde:
– No, pai, daca te cheama, du-te!!!
Cam asa functioneaza in multe cazuri comunicarea managerilor cu angajatii. Mi-am amintit astazi de angajatii Diverta, care si-au tot spus pasurile in public si au tot comentat despre lucrurile care nu mergeau tocmai bine in firma cu pricina. Asta se intampla cu ceva vreme in urma, suficienta cat sa se fi schimbat ceva. Vad acum ca ii chema si pe ei Ion si au sanse sa se duca.