Sambata am fost si am vazut filmul cu pricina. Initial mi s-a parut o incercare urata de a scoate bani dintr-o drama, ezitand astfel sa merg, dar apoi m-am gandit ca mi-as putea lamuri o parte din dilemele aparute odata cu tristul eveniment.

Am fost si mi-a placut. Si am inteles.

Am inteles lupta pentru revenire. Am inteles geniul artistic care pur si simplu nu se putea stinge, am inteles dorinta de nemurire. Daca as as fi fost atat de daruita de natura ca MJ as fi facut la fel. As fi vrut sa revin grandios, sa arat tuturor ca inca mai pot, sa ma lupt pentru tinerete fara batranete si viata fara de moarte.

Ii felicit asadar pe cei care au facut filmul si au transformat personajul principal in invingator. MJ nu merita sa ramana in memoria noastra ca un dependent de medicamente invins de propriul succes si geniu. Merita sa ramana exact asa cum ni-l prezinta documentarul: tanar si nu batran, in viata si nu mort inainte de a muri, un luptator inca si nu un doborat.

Va recomand sa vedeti filmul. Nu conteaza daca va place sau nu artistul sau muzica lui. Veti intelege si voi cat e simplu sa judeci dupa aparente, si de umilitor cand vezi in profunzime. Veti vedea munca din spatele unui spectacol si perfectionismul in stare pura. Veti vedea un om care si in pantaloni de trening se transforma in zeu odata ce pune mana pe microfon.

Si asta nu e tot. Vedeti asadar filmul.