Recenta tragedie provocata de moartea prematura a lui Michael Jackson, m-a pus pe ganduri. Destinul Regelui muzicii pop se inscrie intr-un tipar devenit deja clasic: talent, munca, notorietate, marketing, succes financiar, culmile succesului pe toate planurile si decaderea, care pare a echilibra intr-un mod dramatic toata gloria.
Este asadar succesul acesta total o binecuvantare sau un blestem?
Pentru cei care il cunosc si nu au puterea de a-i face fata, pare a fi calea sigura spre autodistrugere. Mintea umana este atat de fragila incat simpla sesizare a diferentei dintre produsul comercial pe care-l reprezinti ca vedeta si ceea ce esti cu adevarat o poate dezintegra. Exista numeroase alte exemple de oameni care au avut influenta sociala si au sfarsit autodistrugandu-se: Marlyn Monroe, Elvis Presley, Jim Morisson si, contemporan cu noi, Heath Ledger. Nu doar presiunea enorma, ci si faptul ca reprezinta o industrie, o vaca mulsa perpetuu pentru bani si nu un om cu toane, dorinte si dureri, fac ca vedetele sa clacheze.
Pentru noi cei care le cream succesul, consumatorii lor, succesul este insa o binecuvantare. Chiar daca, la randul nostru, nu le permitem sa fie tristi sau sa aiba dureri. Sunt idoli, bogati, frumosi, nu au voie asadar sa coboare de pe piedestal!
Trist nu? Ajungi intradevar sa realizezi ca nu banii, nici notorietatea, nici capacitatea de a-ti indeplini cele mai nebunesti dorinte nu determina fericirea. Ci doar echilibrul si impacarea sufleteasca.
Odihneasca-se in pace!
Dumnezeu sa-l ierte!
adevarat,nu banii reprezinta scopul in viata dar toti alergam dupa ei si ne place sa ne imbatam cu mirajul succesului..
Foarte frumos articolul. Mie întotdeauna mi-a fost mil? de „vedete”. Cum ajung depersonaliza?i, cum ajung marionetele frumos îmbr?cate ale oamenilor lipsi?i de scrupule din spatele „cortinei”…
RIP MJ
Felicitari pentru articol!
As mai adauga un lucru: unde este intimitatea personala a oamenilor de succes!!!
Multumesc pentru aprecieri.
Poate o sa sune … cumva, dar eu m-am simtit ca in “Cronica unei morti anuntate”
Adica se stia ca Michael are mari probleme financiare, se stia ca sanatatea lui este distrusa, iar el programeaza 50 de concerte. M-as fi mirat sa nu se intample asta.
Nu vreau sa fiu inteleasa gresit. Il apreciez si l-am apreciat ca artist.
In acest caz moartea mi se pare iesirea cea mai onorabila.
Adevarul este ca atunci cand a anuntat cele 50 de concerte si mie mi s-a parut ceva absurd. Parea atat de fragil, incat si un concert in stilu-i caracteristic suna a utopie, 50 deja erau de domeniul SF.
Culmea este ca acum tot soiul de hiene se vor umple de bani. Asta-i viata…
Am citit zilele acestea zeci de articole despre moartea lui Michael Jackson dar sincer sa fiu nu am comentat nici unul, nu am putut.
Acesta este primul si il dau cu placere!
Felicitari pentru articol!
Dumnezeu sa-l ierte!