Pasiunea este  in conceptia uzuala ceva extraordinar, un adevarat catalizator, un ingredient de baza al succesului, fie el profesional, personal, in afaceri, academic sau de orice alt fel.

In mare, vorbim despre o perceptie corecta: pasiunea duce spre creatii nemaintalnite, spre o perfectiune care pare imposibil de atins perfectionezi, spre realizari extraordinare. Dar prezinta un mare neajuns: nu permite celor care o au sa fie rationali. Nu le da voie sa analizeze la rece, insensibil contextul, rezultatele, investitiile pe care le fac, frustrarile acumulate. Orbeste, acapareaza, mistuie incet si sigur si nu te lasa sa vezi dincolo de obiectul ei.

Poate ca pasiunea este punctul de plecare al unei cariere, afaceri, casnicii de succes. Dar pentru ca drumul sa conduca intradevar spre aceasta destinatie, simtirea cu pricina trebuie temperata pana la echilibru si dublata de ratiune.

Aviz pasionatilor! Ganditi-va din timp nu doar la “patima” voastra ci si la ceea ce este in interesul vostru, la optiunile pe care le aveti, la pericolele care se ivesc amenintator cand si cand. Pentru ca din pacate, pasiunea poate fi in egala masura atat un ingredient al succesului cat si unul al esecului.