Zicalele populare ridica munca la rang de virtute: “munca innobileaza”, “meseria este bratara de aur”, “cine nu munceste, sa nu manance” , “munca n-a omorat pe nimeni”.
Ba bine ca nu! Deja celebrul caz al Ralucai Stroescu si recentul caz al lui Alexandru Miristea, director in unul din trusturile de presa arata ca de fapt stresul excesiv, mobilizarea continua, ambitia si perfectionismul pot ucide.
Cine este de vina?
Unii dau vina pe victime insele, tratandu-le ca pe unele active: si-au dorit prea mult, nu au stiut sa spuna stop, nu s-au ingrijit, nu au avut instinct de conservare. Si nu se inseala prea mult. Portretul robot al workaholicului este exact acesta: o persoana perfectionista, care nu accepta decat rezultatele excelente, isi termina intotdeauna treaba, isi ajuta coechipierii si se implica pana la epuizare. Alte constante: se neglijeaza pe sine si nevoile proprii in favoarea obtinerii rezultatelor, isi lasa planurile personale mereu in urma celor care tin de job, de cariera.
Altii dau vina pe presiunea sociala exercitata. Trebuie sa avem bani, cariera, succes. Revistele ne spun asta: nu am vazut inca pe coperta Cariere pe Domnul Gigi, instalatorul de la scara 2, pasionat si extrem de bun in meseria sa si nici pe coperta Forbes pe cel mai fericit om din lume, care traieste la tara are sase copii si 20 de animale si-i place untul facut in casa. Televiziunea ne spune acelasi lucru. Chiar si prieteniile apar sau dispar in functie de fluctuatia contului din banca.
Eu adaug la cele de mai sus responsabilitatea companiilor si nu doar a celor aratate cu degetul de nefastele intamplari ci (si) de altele, care nu au patit-o pana acum in ochiul public. Caci desi respecta legea si isi duc angajatii la controle medicale periodice, ba mai mult, angajeaza psihologi, maseori, specialisti in dezvoltarea personala, isi trateaza angajatii ca pe niste roboti la care este suficient sa schimbi un circuit sau o baterie ca sa functioneze perfect. Isi preseaza angajatii constant, cer rezultate indiferent de sacrificii, fara sa inteleaga ca la randul lor trebuie cand si cand sa spuna stop. Sunt companiile care pun banii clientilor pe primul loc si pe ultimul – oamenii din dotare.
Specialistii in resurse umane pun numarul mare de imbolnaviri pe seama lipsei de motivatie a angajatilor. Asa sa fie intotdeauna sau uneori acest indicator releva un mediu de lucru stresant, epuizant? Specialistii in medicina muncii testeaza nivelul radiatiilor, al zgomotului, noxelor, din mediul de lucru. Dar stresul? Si nu vorbesc aici de cel individual si determinat in timp ci de cel colectiv si nemarginit!
Bolile trecutului erau provocate de virusi, bacterii si alte microorganisme. Acum stresul ne imbolnaveste inima, genereaza diabet si numeroase alte boli metabolice. Sau ne determina pur si simplu sa clacam! Si cel mai mare generator de stres este serviciul, locul de munca, instabilitatea lui, incapacitatea de a atinge standardele impuse si altele asemenea.
Angajatii din France Telecom nu s-au sinucis din cauza disponibilizarilor. Sa fim seriosi, desi disponibilizarile scot oamenii in strada, nu-i imping pe geam si asta ne-o demonstreaza o istorie intreaga a capitalismului. Victimele invoca insa “management prin teroare” si “suprasolicitare la locul de munca”. Insasi faptul ca workaholicii care au cedat epuizarii de-a lungul timpului au lucrat in medii extrem de competitive si dinamice ne demonstreaza acelasi lucru.
Ce este de facut?
Mai nimic, cel putin nu atunci cand vorbim despre cazuri individuale. Fiecare trebuie sa isi poarte de grija si sa stie cand sa coboare din rotita pe care alearga frenetic, macar si pentru a vedea lucrurile din alta perspectiva, daca nu pentru a se odihni.
Totusi managerii trebuie sa recunosca dependenta de munca a celor pe care ii conduc si sa nu o incurajeze. Stiu ca pare singura dependenta benefica, in realitate este la fel de distrugatoare ca toate celelalte!
Cand lucrurile tind insa sa devina colective, cineva trebuie sa-si asume responsabilitatea si sa plateasca. Pentru ca desi din puct de vedere legal stilurile de management bazate pe presiune si teroare nu pot fi considerate criminale, moraliceste vorbind ele sunt!
Speculatii…
De unde stii tu ca Miristea sau Stroescu au murit din cauza stresului sau suprasolicitarii? Pentru ca asa au scris ziarele. Care ziare iau de bune vorbele aruncate in graba de 1-2 apropiati, care, ce pot sa spuna.
Draga itbox, un om sanatos nu moare de oboseala. Adoarme de 10 ori pana sa moara. Daca insa e bolnav, fumeaza, mannaca aiurea si e si stresat, atunci da, poate muri si la 20 de ani.
Cel mai probabil ca avea o boala congenitala (cardiaca) de care n-a stiut.
Insa hai sa fim cinstiti si sa spunem ca romanii in special sub 40-50 de ani se duc la doctor din an in paste, de fapt se duc pentru diverse foi, fara niciun control serios. Ia cazul lui Ralu filip, care a murit de infarct, desi SE DUSESE la doctor cu dureri, cu 1 zi inainte. Si a fost trimis acasa, s-a dus omul la munca, cu gandul ca are o simpla gastrita. Iar simptomele sunt descrise in orice carte de medicina, orice medic catd e cat competent (nu vorbesc de experienta) ar trebui sa cercetee cand vede asa ceva.
Prin urmare pe oameni in doare in c*r de sanatate (pana cand dau de greu), iar pe doctori la fel, ei fiind interesati sa prescrie medicamente de firma unor pensionari care nu au dupa ce bea apa.
Sansa pt workoholici? Nici una. Nada. Se intrezarea ceva in 2007-2008, pe cand cu criza de forta de munca, dar acum, daca faci mofturi… asteapta 10 oameni afara, asa gandesc patronii. Esti inlocuibil, orice firma merge asa, nu sta intr-un om, crezi ca se prabuseste Cotidianul ca a murit Miristea? Nici vorba, era un pion si atat!
Singura sansa ar fi sa ii f*ta si ei pe patroni ori la salariu ori la munca, pe principiul “cine f*te mai mult, ala castiga” Eu stiu nspe cazuri de ore suplimentare, cu duiumul nu asa, si niciun caz de sanctiuni serioase sau chiar amenzi penale pt sefi. Motivele sunt evidente…
Ah, era sa uit – singura sansa pt ei e sa emigreze in afara cum vroia sa faca si omul asta, numai ca iau cedat motoarele putin inainte de decolare…
Si scutiti-ma cu strainii care nu stiu ce se intapla aici, ca stiu tot. Stiu cum se lucreaza, cine si ce sfori trage, cum se fac cartile etc Si nu vor sa schimbe nimic, pt ca daca legea e permisiva, poti sa muncesti romanu’ 10 ore pe zi in loc de 8, si asta la salariu cat 1/3 dintr-al neamtului… Se stie treaba, suntem prostii si f*tutii Europei. Ne umflam i pene ca niste pauni prosti, acnd de fapt spalam podele Europei: facem fie cele mai de jos munci, fie dimpotriva munci grele si calificate (IT, medicina) la care ei nu se mai baga. Sau cand se baga sunt platiti mai mult.
Dar ce nu fac strainezii pentru a avea indieni europeni…
Problema e in alta parte, dragule. E… in trecut si se numeste suprapopularea Romaniei cu mase de decretei (urmasii industrailizatilor si taranilor). Care acum s-au trezit majori, cu varste intre 20 si 40 de ani – MULTI SI NEMANCATI – pentru ca intre timp industria a crapat. Si ceea ec gandea atunci Ceau – ca are nevoie de multi muncitori etc s-a dovedit aiurea – avem prea multi oameni si overall prea putin calificati. Pentru ca cei calificati pleaca in afara. Aici nu ai nimic de facut cu meserii care cer specializari serioase – cam tot ce se face in inginerie e o gluma – inginerii asambleza echipamente din afara sau se ocupa de vanzari – adica munca de tehnician.
Nu ne va lasa occidentul pt ca… cainele nu pleaca din fata macelariei, sau ma rog pleaca la macelaria de alaturi de indata ce devine si mai ieftin (Moldova, Ucraina etc) – asta e tragedia noastra…
Zicea Brucam de 20 de ani, si cu mintea mea de atunci radeam de cei revoltati. Cat de tampit tre’ sa fii sa nu-ti dai seama ca acel comunism a schimbat mentalitati, oranduiri, ierarhiile de clase. Luati numai blocurile hidoase, inghesuite – facute abia acum 20 de ani, cat ne va lua sa scapam de ele? Pai vreo 50 de ani, de acum inainte. Pentru ca nu avem bani de altele si in plus e democratie, nu poti evacua si demola un cartier intreg, ca asa a zis tovarasu’. Eu zic deci ca ne va lua inca 80-100 de ani de acum inate sa scapam de comunism si URMELE lui, care sunt omniprezente. Asta optimist vorbind…
Draga Gogu,
Am doua precizari si un sfat pentru tine:
1. Ma numesc Valentina, nu itbox. Valentina Neacsu, Valentina, Vali, Doamna Neacsu, daca vrei sa fii formal, dar nu itbox.
2. Ai reusit sa redactezi doua comentarii mai lungi decat postul meu. Incearca sa te exprimi mai concis si mai elegant data viitoare!