Exista exemple de oameni care au facut cariera fara sa aiba o educatie formala prea ampla, asa cum exista exemple de persoane care s-au preocupat intens de educatia lor si care nu reusesc totusi sa gaseasca un traseu profesional de succes.
Care este atunci calea? Sa ne pese de studii, sa ne preocupam de ele sau sa le abandonam din timp pentru a ne putea concentra pe alte cai de succes?
Cred ca raspunsul depinde, in functie de fiecare dintre noi. Sunt persoane care au nevoie de autoritatea data de o institutie pentru a avea incredere in cele invatate. Si sunt persoane care manipuleaza informatiile indiferent de calea pe care le primesc. Sunt persoane care au nevoie de statutul oferit de diplome. Si sunt persoane care pur si simplu isi aleg calea si o urmeaza fara sa aiba nevoie de nimic altceva.
Apoi raspunsul depinde si de meseria aleasa. Nu poti fi, de exemplu, medic, profesor sau avocat de succes daca nu indeplinesti in primul rand criteriile de educatie solicitate de breasla in cauza. Poti fi insa om de afaceri, artist sau jurnalist.
Nu m-as grabi sa critic pe cei care reusesc in viata fara sa treaca prin multe scoli. Atat timp cat au invatat bunul simt si buna convietuire, este absolut laudabil ca au succes. Inseamna ca detin nativ si stiu sa foloseasca acele calitati necesare succesului profesional. Asa cum nu m-as grabi sa-i critic pe cei care trec prin atatea scoli, de nu le mai stiu numarul. Nu-i simplu, ai nevoie de o capacitate uriasa de a invata, de o determinare fantastica si de o disciplina interioara pe masura.
Asadar studiile sunt importante. Sau nu. In functie de om, de post, de cunostinte, de abilitati. De aceea stau la inceputul sau la finalul CV-ului. In functie de de om, de post, de cunostinte, de abilitati. De aceea prezenta sau lipsa lor pot garanta in egala masura succesul sau esecul. In functie de de om, de post, de cunostinte, de abilitati.