Cum m-am format profesional?
10% inseamna experienta altora. Curiozitatea uneori exagerata de la interviuri si din viata personala si sociala mi-au completat experientele proprii. Am invatat sa invat din greselile altora si am invatat sa casc urechile la ceea ce imi spun altii care au trecut prin experiente similare mie.
20% m-au format studiile, cele medii si superioare. Am invatat cateva concepte general valabile si un stil de a gandi si a actiona. Recunosc insa ca fara acest 20%, restul de 80% nu putea fi construit.
30% am invatat citind. Carti de specialitate si nu numai, articole, opinii, cercetari. Este cea mai ieftina si la indemana oricui metoda. Poate ca nu toti avem sansa de a intalni oameni care sa ne marcheze viitorul, dar accesul la carti si alte resurse mai mult sau mai putin costisitoare este al tuturor.
40% am capatat experimentand chiar eu. Incarcand si gresind, incercand apoi si reusind sau pur si simplu doar incercand. Fiecare greseala a costat orgoliu, linistea proprie, uneori cea a altora, fiecare incercare a parut a fi o imensa piata care se indreapta spre mine cu repeziciune. La primul anunt de job dat am fost acuzata de discriminare, la prima comunicare cu colegii am socat prin conciziune, primul regulament de ordine interioara a generat si primul conflict major cu un coleg. Foarte neplacut! Dar daca nu greseam atunci, la inceput, cand era oarecum previzibil ca as putea sa o fac, as fi gresit mai mult acum, cand acest drept imi este mai putin recunoscut.
Intrucat invatarea este un proces permanent, inca citesc, inca experimentez, inca studiez.
Ar fi comod ca altii sa detina responsabilitatea dezvoltarii noastre profesionale. Oricum este imposibil: nici un sistem de invatamant nu poate fi personalizat pana la individualizare si nici o companie nu vrea/ nu poate/ nu are de ce sa formeze angajati dincolo de nevoile sale stricte si limitate.
Asadar tineti strans fraiele carierei voastre. Experimentati, in limita a ceea ce va permite experienta si responsabilitatile la momentul respectiv si cautati in ceea ce fac altii sau spun altii privitor la intrebarile proprii. Cariera este o optiune si o responsabilitate personala si singurii dezinteresati si total implicati in ea suntem noi insine!
Acest post este dedicat tuturor celor care invoca neimplicarea companiei la care lucreaza in dezvoltarea personala. In decursul timpului veti lucra la numeroase companii, mai mult sau mai putin dispuse sa investeasca in voi. Puteti alege sa asteptati (zadarnic poate) interventia acestora sau sa gasiti voi insiva calea spre a invata.