Pentru a fi durabile, organizatiile trebuie sa respecte trei reguli de baza:
1. Sa nu fie arondate unui cult religios. Cunosc multi lideri sau conducatori de firme care cred in Dumnezeu si nu despre asta spun. Credinta fiecaruia este ceva personal, nediscutabil sau analizabil. Dar, in organizatii, propaganda religioasa de orice fel este neproductiva. Ca angajat sau sef, nu conteaza in ce crezi, la cine te rogi, ce si cand mananci, conteaza sa-si faci profesia, sa performezi.
La inceputurile carierei am lucrat intr-o organizatie profund religioasa, in care membrii cultului respectiv isi faceau rugaciunea colectiva in zilele de joi si aveau tot felul de tabuuri greu de gestionat de un departament de resurse umane din afara fenomenului. Apoi, imi amintesc despre proprietarul unei cladiri de birouri in care lucram, care facea pomenirea sotiei, decedata de ceva vreme, in fata cladirii. Coliva, preot, vesnica pomenire, lumanari, tamaie, toate acestea imi sabotau fara drept de apel interviurile de selectie.
Nici unul dintre cele doua exemple nu sunt acum intr-o efervescenta economica, desi ar fi putut profita de niste oportunitati. Genul asta de relatie cu Dumnezeu (eu te invoc, tu imi dai), este prea superficiala sa dea roade, in plus transmite mesaje contradictorii angajatilor, clientilor, partenerilor.
2. Sa nu fie arondate unui partid politic. Prin preajma alegerilor exista angajati carora li se traseaza ca sarcina de serviciu cu cine sa voteze si cati prieteni sa mai mobilizeze in acest demers. Deviza este: „Trebuie sa iasa ai nostri si vom avea business!”
Daca politica este profitabila, atunci de ce exista atatea firme care falimenteaza dupa schimbarile din Guvern/ Parlament? N-as vrea sa dau exemple, exista suficiente in presa vremii.
Proiectele cu statul au fost profitabile si vor ramane (probabil). Exista insa o stiinta in a le gestiona, in a intelege ca in cazul lor cash-flow-ul este altul, ca sunt volatile si demotivante pentru angajatii competitivi. Nu sunt asadar garantia unui viitor sigur si profitabil din punct de vedere economic si financiar al firmelor care le castiga.
A transmite angajatilor mesajul ca votul este cel care genereaza performanta este un demers criminal al motivatiei si meritocratiei organizationale.
3. Sa fie (asadar) deschise la diversitate, in toate formele ei. Cu cat apar mai multe influente, idei, tipologii umane, relatii, cu atat organizatia devine mai adaptabila. Din pacate, multi dintre cei care conduc organizatii incearca sa se mentina in zona de confort, alegand aceeasi tipologie de angajat care le pare usor de condus: un pic timorat, fara initiativa, constiincios, ascultator, dependent de autoritatea unui superior.
Si apoi constata ca in situatii diverse de criza, de boom, de platou, nu este nimeni sa preia fraiele, sa-si foloseasca abilitatile si cunostintele, sa speculeze, sa ajute organizatia sa se adapteze.
La toate acestea se suprapune ca regula generala respectul. Pentru reguli, legi, pentru demnitatea umana si egalitate de sanse, pentru blazonul castigat in piata, pentru concurenta, pentru mediu si comunitate. Stiu ca citind, va vin in minte numeroase contraexemple. Eu vorbesc insa de afaceri durabile, care castiga lupta cu timpul si reusesc sa se adapteze noilor generatii de clienti.