Provocari

Provocari

Cea mai mare problema a firmelor la acest moment este gasirea angajatilor.

„Toate companiile din Romania se confrunta cu problema fortei de munca, respectiv lipsa ei, sau cu faptul ca oamenii sunt slab pregatiti, cu fluctuatiile mari de personal si cu faptul ca angajatii pleaca cand vor, desi au investit in ei ore de pregatire profesionala si cursuri de calificare.” Sursa Zf.ro

Este adevarat, legislatia muncii a ramas hiperprotectiva cu angajatii, investitiile cu infrastructura care lipsesc cu desavarsire fac un cosmar relocarea lor (mai putin facem din Barcelona la Botosani, decat de la Timisoara) si a fi asistat social a devenit un job in sine.

Dar nici cu firmele nu mi-e rusine. Management este inca un cuvant pe care ai retineri sa-l rostesti vazand cum se conduc multe dintre afacerile romanesti, unde improvizatia si copiatul reprezinta activitati de baza.

Refrenul „nu gasim oameni!” are in spate multe componente:

– Nici nu stim unde sa-i cautam;

– Nu cunoastem regulile de baza ale unui anunt de angajare;

– Credem ca recrutarea si selectia trebuie sa fie gratis;

– Oamenii pe care ii gasim trebuie sa fie extracalificati, desi noi nu avem habar ce-i de facut.

Refrenul „ne pleaca oamenii” are si el in spate multe componente:

– Credem ca motivatia angajatilor este ca au job si atat;

– Ii tratam ca pe roboti, pentru ca punctul 1;

– Le amintim zilnic punctul 1 ca metoda de fidelizare si motivare.

Managementul oamenilor este o stiinta. Nu ai deprins-o, te costa. Sa nu uitam ca in acelasi context dificil, exista firme care cresc, fac bani frumosi, gasesc angajati, merg mai departe.

De aceea cred ca refrenul „sa ne dea statul” este corect pana la un punct. Orice lege ar da statul, nu poti tine un angajat legat de birou sau bancul de lucru impotriva vointei lui, productiv, muncitor si pus pe treaba. Asta ramane responsabilitatea celui care conduce afacerile: sa creeze o cultura in care oamenii sa reuseasca sa puna lucrurile in miscare.