Exista companii cu o cultura organizationala cel putin disfunctionala, cu un mediu de lucru tensionat, toxic, apasator, in care apar abuzuri de tot felul si la tot pasul, unde incalcarea legislatiei muncii si a bunului simt profesional reprezinta o constanta si care isi asuma un management al resurselor umane din secolul in care sclavia era considerata moderna.
Cum se nasc ele si cum ajung sa fie asa?
In primul rand, fiecare organizatie are chipul si asemanarea celui sau celei care o conduce. Daca aceasta este o persoana abuziva, intoleranta la feedback, cu o rebeliune explicita fata de lege, este clar ca nu poate crea un mediu de lucru echilibrat, relaxat, deschis spre colaborare si capabil de a crea si respecta reguli functionale.
Apoi, fiecare organizatie recruteaza si selecteaza exact oamenii de care are nevoie, in cazul organizatiilor abuzive acestia fiind preponderent persoane anxioase, cu un nivel de toleranta mult prea mare, docile si supuse, incapabile de a oferi feedback negativ. In cazul in care prin inerente erori apar in organizatie si alte tipologii de angajati, acestia fie nu rezista si se autoexclud, fie sunt eliminati de catre sistemul creat.
Astfel de organizatii nu au asadar sanse reale de a se schimba, de aceea monstruozitatea se propaga la toate palierele, creste, se dezvolta.
Exista organizatii-monstru de toate felurile: mari, mici, de la noi, de pe alte meleaguri. Majoritatea nu apuca maturitatea, pentru ca o astfel de companie nu poate inova, nu comunica eficient, nu este propice performantelor. Dar daca top managementul are o viziune clara si reuseste sa creeze proceduri functionale de lucru, pot fi longevive: monstruoase, dar profitabile.