Pilotii Lufthansa anunta iar o greva. A 15-a in ultimii doi ani, deja compania este mai cunoscuta pentru greve si incidente grave decat pentru orice altceva pozitiv.
Cu toate acestea managementul se incapataneaza sa creada ca are dreptate. Sindicatul pilotilor, Vereinigung Cockpit, cere o crestere salariala anuala de 3,7% antedatata 2012 pentru cei 5.400 de membri din Germania, Lufthansa ofera 2,4% in 2016 si de alte doua procente in 2017.
Compania estimeaza ca pierde 10 milioane euro/zi din cauza grevei. Carsten Spohr, seful companiei, spunea ca, daca ar fi ca cererile pilotilor sa fie aprobate total, viitorul companiei ar fi in pericol, fiindca multe rute ar deveni neprofitabile.
Din pacate marele sef are niste derapaje logice. Profitabilitatea sau neprofitabilitatea unor rute nu este data doar de salarii. Exista numeroase elemente care intra in calcul si care pot fi manipulate astfel incat, in ciuda maririlor salariale, sa nu piarda bani.
Apoi toata nebunia cu grevele nu genereaza doar costurile directe. Lufthansa este cunoscuta pentru cultura organizationala disfunctionala, pentru incapatanarea cu care trateaza cererile angajatilor si chiar pentru o lipsa de responsabilitate in procesul de selectie al angajatilor. Inflexibilitatea de care dau dovada in ciuda faptului ca multe curse vor fi anulate, va genera cu siguranta costuri de imagine greu de cuantificat.
Si nu in ultimul rand, compania germana a avut profit record anul trecut, dar cei din conducere spun ca trebuie sa reduca drastic costurile pentru a concura cu companii precum Ryanair in Europa si cu Emirates pe rutele lungi. Ori ca sa concurezi cu altii, nu trebuie sa te uiti doar la costuri ci si la motivatia angajatilor, mai ales intr-o industrie in care acestia sunt vizibili, fac diferenta. Nu poti fi mai bun cand esti intr-un perpetuu litigiu, intr-o permanenta situatie conflictuala.
Uneori aritmetica resurselor umane este diferita de cea a finantistilor. Si ar trebui ca cei care conduc afaceri mari sa iasa uneori din birourile de sticla si sa-si vada colegii dincolo de negocieri sindicale, indicatori financiari sau rapoarte generate de aplicatii sofisticate. Pentru ca acolo jos, in grupurile de lucru sta de multe ori formula succesului. Sau cea a esecului.