Intrat in limbajul comun, stresul a devenit un concept care afecteaza intr-o masura mai mare sau mai mica viata fiecaruia dintre noi. Si cu toate ca ne subrezeste sanatatea si calitatea vietii, rareori suntem preocupati de a-l contracara.
De ceva vreme se vorbeste despre stres organizational care este evidentiat de rezistenta la schimbare a angajatilor precum si de scaderea dramatica a productivitatii muncii. Stresul organizational afecteaza fiecare individ in parte, dar si organizatia ca sistem, pentru ca noii veniti ajung extrem de rapid sa raspunda la situatiile stresante ale organizatiei asemeni angajatilor deja existenti. Stresul organizational poate aparea ca reactie la anumite evenimente punctuale (disponibilizari, de exemplu) sau poate avea o forma cronicizata, permanenta.
Ce este de fapt stresul?
Incercand o definitie “de lucru” stresul este o reactie, un raspuns provocat de stimuli diversi sau de situatii la care nu ne putem adapta. La locul de munca, cei mai cunoscuti generatori de stres sunt:
– relatiile defectuoase cu sefii sau colegii, lipsa de cooperare sau comunicare;
– un volum de munca prea mic sau prea mare;
– un timp de lucru insuficient;
– sporirea responsabilitatilor pentru o perioada mai scurta sau infinita de timp;
– un mediu de lucru nesanatos (prost ilumitat, neventilat, inghesuit, etc).
Exista insa o categorie de persoane care au tentinta de a se stresa mai mult decat altele, exagerand reactia la stimulii declansatori. Cum le recunoastem?
Cele mai vizibile simptome sunt:
– permanenta nevoie de control si cum numeroase aspecte ale vietii cotidiene si profesionale sunt incontrolabile, stresul devine un stil de viata;
– nevoia de statut, de a se simti importanti, de a avea sentimentul ca munca lor conteaza cu adevarat. Si din pacate nu orice job revolutioneaza fizica cuantica sau neurochirurgia.
– tendinta de a analiza prea detaliat potentialele riscuri, de cele mai multe ori din cauza fricii de a pierde controlul;
– dificultati in a comunica sau colabora cu cei din jur datorita sentimentului ca stiu cel mai bine cum trebuie facut;
– dificultati in a se adapta cu usurinta noilor situatii profesionale (pierd controlul, nu au timp sa analizeze si oricum ce merge nu trebuie schimbat).
Reactiile somatice si psihologice generate de stres sunt deja cunoscute: pulsul creste, transpiram, apare un tremor usor, uneori chiar atacuri de panica, ne simtim coplesiti, incapabili sa facem fata situatiei, devenim iritati, artagosi.
Ce poate face fiecare dintre noi pentru a gestiona stresul?
Cel mai important lucru este sa constientizam care sunt stimulii care il genereaza. Apoi sa incercam sa imbunatatim relatia cu acestia.
Timpul de lucru pare intotdeauna insuficient? Un curs de management al timpului s-ar putea sa ajute. Volumul de munca este prea mic? O discutie cu seful direct ar putea aduce responsabilitati mai generoase si un nivel de implicare mai mare. Te streseaza colegul, care refuza sa te ajute? Ia o pauza de relaxare si incearca apoi sa discuti cu el calm pentru a lamuri situatia.
De asemenea ajuta sa lasam ce tine de serviciu, la serviciu, pentru a ne putea detasa macar temporar de stimulii care genereaza stres. Lasati mailul la birou, nu raspundeti apelurilor care tin de profesie in (putinul) timp liber, nu va mai ganditi cele rele petrecute peste zi atunci cand ajungeti acasa. Se cheama igiena mentala si este o deprindere asemenea spalatului pe dinti: se invata usor si trebuie practicata de cel putin doua ori pe zi.
Daca lucrurile scapa de sub control, un psihoterapeut poate fi de ajutor. Iar cand stresul devine cronic, mersul la serviciu provoacand in mod evident reactii somatice, schimbarea locului de munca devine o necesitate.
Ce pot face managerii pentru a imbunatati reactia la stres a angajatilor?
In primul rand sa fie ei insisi modele corecte de actiune, reactionand echilibrat la stimuli care genereaza stres.
Nu este greu de observat ca in cadrul aceleiasi organizatii exista departamente cu nervii scapati de sub control si departamente care par a gestiona mai usor situatiile stresante. Daca va intrebati ce face diferenta, raspunsul sta chiar pe scaunul managerului respectiv.
De asemenea, mediul de lucru trebuie sa fie unul curat, organizat, aerisit, angajatii avand acces la instrumentele de lucru necesare. Comunicarea sa fie clara, transparenta, regulile sa aiba logica si sa fie cunoscute si respectate de catre toti angajatii.
Conflictele trebuie la randul lor sa fie urmarite si gestionate, de multe ori acestea fiind cea mai mare sursa de stres.
Si nu in ultimul rand organizatiile trebuie sa investeasca in a-si instrui angajatii cum sa faca fata situatiilor stresante. Exista acum nemeroase cursuri de management al timpului, conflictelor sau traininguri de relaxare.
Si teambuildingurile pot actiona ca o supapa a stresului organizational. Iesirea din cadrul formal al biroului si organizarea unor diverse activitati de relaxare sau competitii diferite de cele profesionale pot crea incredere si comunicare, adica baza unor relatii de munca mai putin tensionate.